Mereu mi s-au părut fascinante poveștile cu iz oriental, în special cele ale Șeherezadei sau cele din Picatrix, vechea culegere de magie și astrologie arabă, dar am avut ocazia mult prea rar să interacționez cu această cultură fascinantă. Iată că acum a apărut oportunitatea de a deveni parteneri cu Oveit și Streams.live cu fenomenul Foodverse din cadrul Gulfood Fest, cel mai mare festival de Food Industry din lume. Și nu, organizatorii nu exagerează cu nimic când spun că e cel mai mare din lume, ceea ce am văzut astăzi mi-a răsturnat puțin sistemul de valori când vine vorba de evenimente de business.
Așadar, să încep cu poveștile. Prima poveste are legătură cu zborul, pentru că mai nou așa încep toate poveștile. Am primit confirmarea destul de recent că vom participa la eveniment așa că biletele de avion au fost luate în regim last minute, drept pentru care am avut o escală scurtă, de doar 7 ore în Tel Aviv, de unde apoi am zburat cu o companie despre care nu am mai auzit până acum o săptămână, Arkia. Primul semn de întrebare legat de compania asta l-am avut atunci când am observat pe boarding pass informația: this airline does not provide online check-in. Pe bune? Anul 2023 și o companie aeriană din Israel nu oferă online check-in? Yep! Chiar așa. Împreună cu colegul meu, Bogdan, a trebuit să ieșim din terminal și apoi să ne întoarcem cu 3 ore înainte de zbor ca să facem check-in la aeroport. Deci s-a ivit ocazia perfectă să dăm o fugă până în Tel Aviv, mai ales că nu fusesem până atunci pe-acolo. În afară de faptul că din 10 în 10 metri dai peste un nene sau o tanti înarmată până în dinți și că treci prin filtre de securitate peste tot pe unde e trafic mare, Tel Aviv nu m-a dat pe spate, din contră. Sigur, n-am umblat prin oraș decât vreo 2 ore, sunt convins că are locurile lui faine, dar zona prin care ne-am plimbat și în care am mâncat un fel de merdenea tradițională de-a lor a lăsat mult de dorit.
Long story short, orele au trecut, ne-am îmbarcat cu întârziere în Airbusul Arkia și am zburat peste deșert spre Dubai. Aici, un alt univers. Aeroportul este ceva uriaș, chiar citeam că ar fi cel mai aglomerat aeroport din lume. Și este un preview pentru ce se întâmplă în Dubai, un oraș spectaculos, incredibil de curat, cu o infrastructură impecabilă și totuși ireal de aglomerat. Cel mai tare lucru pe care îl experimentezi în aeroport este când domnul care îți verifică pașaportul îți face cadou, atât ție cât și tuturor celor care intră în Dubai, un SIM de telefon cu 1 Giga de net pe el. Cadou de la șeic, zic eu. Să fie primit, că la ce prețuri sunt la roaming în Dubai, mai bine te lași de telefon cu totul. Acum am număr de Dubai, cu 9 la început și foarte multe cifre, dar cu net permanent prin care pot comunica cu fetele mele de acasă.
Dimineață la 8:00, am mers spre metrou ca să pornim spre Dubai World Trade Center, locul în care se desfășoară Gulfood fest. Primul șoc: curățenie mai ceva ca în spitalele de stat de la noi. Și mirosea a portocale. Nu, nu era de la vreun parfum scump, deși oamenii de aici se respectă cu arome care mai de care mai interesante. Fraților, în Dubai la metrou miroase a portocale! Venind dintr-un oraș în care la metrou știm cu toții ce mirosuri putem întâlni, nu mi-a venit să cred.
Șocul numărul doi: Gulfood fest. 100.000 de participanți în prima zi. 100.000! Expozanți din toate colțurile lumii, cu tot felul de produse alimentare – cărnuri, produse din plante, produse pentru vegani, dulciuri, cafea, mirodenii… efectiv tot ce vă puteți imagina în materie de mâncare și alimente din întreaga lume. Ca să vă faceți o idee, imaginați-vă tot complexul Romexpo. Și când zic tot, tot să fie: cu parcări incluse. Deci practic terenul pe care se află Romexpo. Apoi, dublați acel teren și iese Dubai World Trade Center, plin cu sute de standuri ale businessurilor din industria Food & Beverage din lume. Și la asta adăugăm 100.000 de oameni și o logistică im-pe-ca-bi-lă. Noi am avut două standuri în cadrul Foodverse, un concept revoluționar care își propune să aducă industria de Food în Metaverse și în Web3. Am fost speaker și am vorbit depre Live Shopping și NFT-uri, am întâlnit sute de oameni deschiși la inovație și foarte receptivi la tehnologiile noastre. O zi lungă și extenuantă.
Poate vă întrebați și de standurile business-urilor de Food & Beverage din România. Vă las să rămâneți cu întrebarea. N-am apucat să trec prin toate halele de la Gulfood Fest, dar până acum n-am găsit români pe-acolo. Promit să revin cu informația asta dacă chiar dau de cineva.
La final, ne-a luat cam două ore să ajungem înapoi la hotel. Cozile de a intra la metrou nu se mai terminau. Era coadă la cumpărat bilet, coadă pentru acces pe peron, coadă să intri în metrou, iar în metrou lumea se îndesa efectiv în vagon. Ah și apropo, metroul la ora aia vine în fiecare minut. Aici chiar au infrastructură, dar pur și simplu când ai sute de mii de oameni, nu te ajută nici mama ei.
Până acum Dubai se dovedește a fi o experiență foarte interesantă. Încă nu m-am decis dacă îmi place sau nu (o să revin pe problematica femeilor de aici, că nu vezi pe stradă nici țipenie de femeie localnică), dar cu siguranță Dubaiul este sintetizat excelent de versurile unei manele… da domne, sunt într-o țară în care lumea nu e străină de genul ăsta de muzică, așa că o să citez și eu una, puteți să-mi dați pedeapsa capitală (că asta chiar se practică aici):
Dubai Dubai viața ca-n Rai
Dubai Dubai și mulți parai
Ce viață de lux poți să ai.